MONITORIZAREA AMBULATORIE A TENSIUNII ARTERIALE

Înregistrarea tensiunii arteriale la intervale regulate, timp de 24 ore, în condiții de viață obișnuite, permite stabilirea, cu acuratețe, a profilului tensional. Aceasta este utilă, mai ales, în evaluarea pacienților hipertensivi atât înainte, cât și după inițierea tratamentului. Cum poate fi monitorizată tensiunea arterială? Pe lângă măsurarea ambulatorie (Holter) a tensiunii arteriale timp de 24, există încă două metode de măsurare și monitorizare a tensiunii arteriale: – la cabinetul medical – la domiciliu. Utilizarea acestor trei metode este necesară atât pentru diagnosticarea și monitorizarea hipertensiunii arteriale, cât și pentru evaluarea variațiilor tensiunii arteriale. 1. Măsurarea tensiunii arteriale la cabinetul medical În cazul folosirii acestei metode, este obligatorie utilizarea unui dispozitiv validat, cu acuratețe verificată periodic. Ca procedură, se impune ca pacientul să stea așezat în timpul monitorizii, iar, după terminarea acesteia, să stea într-un mediu liniștit, timp de cinci minute, cu brațul întins și susținut. În anumite situații speciale, este necesară măsurarea tensiunii arteriale în orostatism (pacientul este rugat să stea în picioare). Se recomandă repetarea măsurătorilor, în cazul: – diferențelor mai mari de 20 mm Hg între cele două brațe – valorilor mai mari de 140/90 mm Hg. Studiile au arătat că tensiunea arterială (TA) măsurată în cabinet are o relație limitată cu tensiunea arterială monitorizată pe durata a 24 ore și, implicit, cu tensiunea arterială din viața de zi cu zi. 2. Măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu Această metodă necesită: – utilizarea unui dispozitiv validat și cu acuratețe verificată periodic – realizarea a câte două măsurători la interval de 1 minut, din poziție șezândă – realizarea măsurătorilor de două ori pe zi (dimineața, la trezire, și seara), timp de șapte zile (cel puțin patru zile). Este important de știut că valorile măsurate atât la domiciliu, cât și prin monitorizarea ambulatorie a TA sunt mai mici cu câțiva mm Hg (5-10) decât cele obținute prin măsurarea în cabinet. 3. Măsurarea ambulatorie (Holter) a tensiunii arteriale timp de 24 ore Ghidurile medicale (ESH/ESC) subliniază importanța măsurării ambulatorii a tensiunii arteriale, timp de 24 de ore, însă realizarea acestuia presupune respectarea unor condiții obligatorii: – utilizarea unui dispozitiv validat și cu acuratețe verificată periodic – pacientul să nu aibă contraindicații pentru utilizarea dispozitivului – să se obțină cel puțin două măsurători pe oră în timpul perioadei de activitate.

Ce rol are?

Monitorizarea ambulatorie (Holter) a tensiunii arteriale timp de 24 ore completează măsurarea tensiunii arteriale la cabinet, precum și automonitorizarea la domiciliu, oferind informații importante pentru managementul hipertensiunii și al hipotensiunii arteriale.

Când se recomandă? Medicii specialiștii recomandă realizarea unei monitorizări ambulatorii a tensiunii arteriale în caz de: – suspiciune de hipertensiune arterială (HTA) – “de halat alb” – la persoane fără alți factori de risc cardiovascular (obezitate, dislipidemie, diabet) – mai exact, atunci când există valori mari ale tensiunii arteriale (TA) la cabinet sau valori TA normale la domiciliu și mai mari la cabinet – suspiciune de HTA “mascată” – când există valori TA crecute la domiciliu și normale la cabinet – variații mari ale TA la cabinet – în cursul aceleiași vizite sau în urma unor vizite diferite – suspiciune de HTA rezistentă la tratament – atunci când apar valori TA necontrolate de asocierea a trei tipuri de medicamente antihipertensive în doze maxime

– suspiciune de hipotensiune arterială ortostatică – se manifestă prin scăderea TA la ridicarea în picioare, însoțită de simptome precum: amețeli, slăbiciune, transpirații reci, sincopă, întâlnită, în special, la vârstnici și diabetici – TA ridicată la femeile însărcinate – HTA oscilantă simptomatică – suspiciune de sindrom de apnee în somn, când se constată valori TA crescute pe durata nopții – se poate manifesta mai ales la: persoanele care sforăie noaptea, la cele cu somnul întrerupt de perioade de oprire a respirației, în cazul unei senzații de sufocare nocturnă sau somnolență în cursul zilei – aprecierea eficienței unui tratament specific. Ce trebuie să faci înainte? Efectuarea monitorizării ambulatorii a tensiunii arteriale nu presupune nicio pregătire specială. Nu este necesar să întrerupeţi medicaţia pe care o luaţi de obicei, cu excepția cazului în care medicul curant vă indică acest lucru. Trebuie să aveți în vedere faptul că, pe durata monitorizării Holter, nu aveți voie să udați aparatul, deci nu puteți face baie sau duș. Cum se realizează efectiv? Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale presupune montarea unui dispozitiv electronic la nivelul taliei și a unei manșete de tensiometru pe braț. Acestea realizează, timp de 24 ore, măsurarea tensiunii arteriale la intervale de 10-60 minute, precum și memorarea valorilor măsurate. Investigația necesită revenirea pacientului după 24 de ore de la montare, pentru descărcarea informației, interpretarea acesteia și oferirea recomandările necesare. Ce se întâmplă în timpul monitorizării? 1. Aparatul pentru monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale poate fi purtat cu lejeritate în timpul desfășurării activităților zilnice. 2. Aparatul pentru monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale are o manșetă (ca cea de la tensiometrele clasice folosite de medici) ce se prinde la nivelul unuia dintre brațe (cel la care tensiunea arterială este, de obicei, mai mare, dacă există această diferență). 3. Manșeta este atașată printr-un furtun subțire de aparatul electronic (de dimensiunea unui telefon mobil) care înregistrează tensiunile. 4. Aparatul va fi prins de o curea pe care pacientul o va purta în jurul taliei. Este obligatoriu ca, pe durata monitorizării, aparatul să fie menținut uscat și în siguranță. 5. Din când în când (o dată pe oră – în timpul nopții și o dată la 30 de minute – în timpul zilei, dar intervalele pot varia în funcție de setările făcute de medic), manșeta se umflă pentru a măsura tensiunea arterială, însă acest lucru nu durează decât 1-2 minute. Este indicat ca, în aceste momente, dacă este posibil, brațul să fie întins și relaxat. 6. Pe timpul zilei, umflarea manșetei poate incomoda activitatea obișnuită, mai ales dacă necesită folosirea membrelor superioare (ex: șofat), iar, în timpul nopții, poate deranja, în cazul unor pacienți, somnul.

Care sunt valorile normale ale TA? Valorile medii ale TA, cele care delimitează granița dintre TA normală și HTA, sunt mai mici comparativ cu valorile de la care este definită HTA la măsurarea obișnuită (140/90mmHg). Iată care sunt valorile medii ale TA:

– pe 24 ore: 130/80 mmHg – pe perioada activă (ziua): 135/85 mmHg – pe timpul nopții: 120/70 mmHg. Este important de știut faptul că valoarea prognostică a tensiunii arteriale nocturne s-a dovedit superioară valorii tensiunii arteriale diurne, însă, pentru un diagnostic correct, aceste informații trebuie interpretate de un medic specialist. Ce informații furnizeaza?

După finalizarea monitorizării, valorile înregistrate de aparat vor fi analizate de către medicul specialist, oferindu-i informațiile necesare pentru a decide, cu precizie, dacă pacientul se confruntă cu o hipertensiune arterială sau dacă tratamentul antihipertensiv este eficient. În plus, monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale prezintă următoarele avantaje: – realizează măsurători multiple ale TA – evaluează diferența zi/noapte a TA – poate identifica fenomenul de “halat alb” – poate indica riscul cardiovascular, orientând conduita terapeutică – se poate repeta la nevoie – în general, este suficientă o monitorizare pe an. Ce afecțiuni poate indica? Realizarea unei monitorizări ambulatorii a tensiunii arteriale poate contribui la: – diagnosticarea hipertensiunii arteriale – depistarea hipertensiunii arteriale „de halat alb” (falsa hipertensiune arterială) sau “hipertensiunea izolată de cabinet” – hipertensiunea izolată de cabinet trebuie diagnosticată atunci când tensiunea arterială măsurată în cabinet este mai mare de 140/90 mmHg la minimum trei determinări, în timp ce tensiunea arterială medie pe 24 de ore și tensiunea arterială diurnă sunt în limite normale – optimizarea tratamentului antihipertensiv – pentru stabilirea: medicației, a dozelor, a ritmului și a momentului administrării – calcularea “sarcinii hipertensive” – mai exact: proporția valorilor măsurate ale TA care depășeste valorile normale pe timpul zilei sau pe timpul nopții (în mod normal, sub 30% dintre valori pot fi peste limită în 24 de ore) – depășirea acestei limite poate indica inițierea sau creșterea dozelor tratamentului antihipertensiv – calcularea presiunii pulsului (diferența între TA sistolică sau maximă și TA diastolică sau minimă) – de exemplu, poate fi considerat un risc ridicat dacă este > 53mmHg – evaluarea stării de hipertensiv “dipper” sau “non-dipper”, precum și a stării de “normotensiv non-dipper” În mod normal, TA scade în timpul nopții cu 10-20% raportat la valoarea medie din timpul zilei = status “dipper”; persoanele cu status “non-dipper” nu prezintă această scădere a TA în timpul nopții. Studiile au arătat că este justificată inițierea terapiei antihipertensive și la normotensivii ”non- dipper”, deoarece riscul cardio-vascular este mai mare decât la hipertensivii”dipper”. Monitorizarea Holter a tensiunii arteriale timp de 24 ore oferă informații importante despre variatia circadiană a TA (zi-noapte), contribuind la optimizarea administrării tratamentului. – identificarea condițiilor clinice asociate cu HTA secundară în rândul pacienților cu profil “nondipper”, cum ar fi: boli endocrine (afecțiuni ale glandei suprarenale sau ale tiroidei), boli renale (insuficiență renală cronică, rinichi unic, transplant renal), tratamente anticanceroase (ciclosporină) sau alte afecțiuni: sindrom de apnee în somn, neuropatie diabetică, preeclampsia (HTA severă la gravide) – evaluarea hipertensiunii ambulatorii izolate sau a hipertensiunii mascate – aceasta se referă la fenomenul invers al “hipertensiunii de halat alb”, întâlnit în cazul pacienților cu tensiune arterială de cabinet normală (sub 140/90 mmHg), care pot avea valori crescute ale TA la domiciliu – evaluarea combinației dintre hipertensiunea arterială de decubit (în poziția culcat), predominant nocturnă, și hipotensiunea arterială ortostatică (în poziția ridicat – în picioare) Acest caz este mai frecvent întâlnit la vârstnici, riscul de hipotensiune arterială ortostatică fiind accentuat de medicația antihipertensivă. Unul dintre principalele riscuri provocat de hipotensiunea arterială ortostatică la pacienții în vârstă este cel de cădere, însoțit de consecințele nefaste ale acestuia. De aceeaa, este considerată utilă evaluarea variațiilor tensiunii arteriale diastolice, studiile

demonstrând că atât nivelul crescut, cât și cel scăzut al acesteia pot avea legătură cu atrofia corticală la vârste înaintate. – evaluarea modificărilor TA apărute ca urmare a diverselor tratamente, inclusive a celui antihipertensiv, în cazul apariției unor simptome adverse nespecifice În cazul pacienților vârstnici, cu multiplă patologie și polipragmazie (medicație multiplă), pot apărea numeroase efecte secundare ale administrării medicamentelor, cauza frecventă de compliantă scăzută (neglijare, renunțare la tratament). De aceea, și în acest caz, medicii recomandă monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale. Află mai multe de la specialiștii noștri Investighează starea de sănătate a inimii tale!